însurăciune
Romanian
Etymology
însura + -ăciune
Noun
însurăciune f (plural însurăciuni)
- marriage
Declension
Declension of însurăciune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) însurăciune | însurăciunea | (niște) însurăciuni | însurăciunile |
genitive/dative | (unei) însurăciuni | însurăciunii | (unor) însurăciuni | însurăciunilor |
vocative | însurăciune, însurăciuneo | însurăciunilor |