înnebunire
Romanian
Etymology
înnebuni + -re
Noun
înnebunire f (uncountable)
- madness
Declension
declension of înnebunire (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| f gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (o) înnebunire | înnebunirea |
| genitive/dative | (unei) înnebunire | înnebunirei |
| vocative | înnebunire, înnebunireo | |