înfățișa
Romanian
Etymology
From fățiș.
Verb
a înfățișa (third-person singular present înfățișează, past participle înfățișat) 1st conj.
- to depict, represent, show, describe
- (reflexive) to present (oneself)
Conjugation
conjugation of înfățișa (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a înfățișa | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înfățișând | ||||||
| past participle | înfățișat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înfățișez | înfățișezi | înfățișează | înfățișăm | înfățișați | înfățișează | |
| imperfect | înfățișam | înfățișai | înfățișa | înfățișam | înfățișați | înfățișau | |
| simple perfect | înfățișai | înfățișași | înfățișă | înfățișarăm | înfățișarăți | înfățișară | |
| pluperfect | înfățișasem | înfățișaseși | înfățișase | înfățișaserăm | înfățișaserăți | înfățișaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înfățișez | să înfățișezi | să înfățișeze | să înfățișăm | să înfățișați | să înfățișeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înfățișează | înfățișați | |||||
| negative | nu înfățișa | nu înfățișați | |||||
Derived terms
- înfățișare