înfășurătură
Romanian
Etymology
From înfășura + -ătură.
Noun
înfășurătură f (plural înfășurături)
- winding, wrapping
Declension
Declension of înfășurătură
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) înfășurătură | înfășurătura | (niște) înfășurături | înfășurăturile |
| genitive/dative | (unei) înfășurături | înfășurăturii | (unor) înfășurături | înfășurăturilor |
| vocative | înfășurătură, înfășurăturo | înfășurăturilor | ||