îndeplinitor
Romanian
Etymology
From îndeplini + -itor.
Noun
îndeplinitor m (plural îndeplinitori)
- fulfiller
Declension
Declension of îndeplinitor
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) îndeplinitor | îndeplinitorul | (niște) îndeplinitori | îndeplinitorii |
genitive/dative | (unui) îndeplinitor | îndeplinitorului | (unor) îndeplinitori | îndeplinitorilor |
vocative | îndeplinitorule | îndeplinitorilor |
References
- îndeplinitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN