încontra
Romanian
Etymology
From în- + contra.
Verb
a încontra (third-person singular present încontrează, past participle încontrat) 1st conj.
- to oppose
Conjugation
conjugation of încontra (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a încontra | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | încontrând | ||||||
| past participle | încontrat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | încontrez | încontrezi | încontrează | încontrăm | încontrați | încontrează | |
| imperfect | încontram | încontrai | încontra | încontram | încontrați | încontrau | |
| simple perfect | încontrai | încontrași | încontră | încontrarăm | încontrarăți | încontrară | |
| pluperfect | încontrasem | încontraseși | încontrase | încontraserăm | încontraserăți | încontraseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să încontrez | să încontrezi | să încontreze | să încontrăm | să încontrați | să încontreze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | încontrează | încontrați | |||||
| negative | nu încontra | nu încontrați | |||||