împărat
Romanian
împărat
Etymology 1
From Latin imperātor, probably through a Vulgar Latin root *imperātus. Compare Aromanian ampirat, amirã, and also Albanian mbret.
Noun
împărat m (plural împărați, feminine equivalent împărăteasă)
- emperor (ruler of an empire)
Declension
declension of împărat
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) împărat | împăratul | (niște) împărați | împărații |
| genitive/dative | (unui) împărat | împăratului | (unor) împărați | împăraților |
| vocative | împăratule | împăraților | ||
Related terms
- imperiu
- imperial
- imperialism
- împărăteasă
- împărătesc
- împărătește
- împărătiță
- împărăți
- împărăție
See also
- rege
Etymology 2
From the verb împăra.
Verb
împărat (past participle of împăra)
- past participle of împăra impaled