zvoniț
Romanian
Etymology
From zvon + -eț.
Noun
zvoniț n (plural zvonițe)
- a small bell
Declension
Declension of zvoniț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) zvoniț | zvonițul | (niște) zvonițe | zvonițele |
genitive/dative | (unui) zvoniț | zvonițului | (unor) zvonițe | zvonițelor |
vocative | zvonițule | zvonițelor |
References
- zvoniț in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN