zdrângăni
Romanian
Verb
a zdrângăni (third-person singular present zdrângănește, past participle zdrângănit) 4th conj.
- Obsolete form of zdrăngăni.
Conjugation
conjugation of zdrângăni (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a zdrângăni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | zdrângănind | ||||||
past participle | zdrângănit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | zdrângănesc | zdrângănești | zdrângănește | zdrângănim | zdrângăniți | zdrângănesc | |
imperfect | zdrângăneam | zdrângăneai | zdrângănea | zdrângăneam | zdrângăneați | zdrângăneau | |
simple perfect | zdrângănii | zdrângăniși | zdrângăni | zdrângănirăm | zdrângănirăți | zdrângăniră | |
pluperfect | zdrângănisem | zdrângăniseși | zdrângănise | zdrângăniserăm | zdrângăniserăți | zdrângăniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să zdrângănesc | să zdrângănești | să zdrângănească | să zdrângănim | să zdrângăniți | să zdrângănească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | zdrângănește | zdrângăniți | |||||
negative | nu zdrângăni | nu zdrângăniți |
References
- zdrângăni in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN