zaraflâc
Romanian
Etymology
Borrowed from Ottoman Turkish صرافلق (sarraflık), from صراف (sarraf), from Persian صراف (sarrâf), from Arabic صَرَّاف (ṣarrāf). By surface analysis, zaraf + -lâc.
Noun
zaraflâc n (plural zaraflâcuri)
- (obsolete) usury
Declension
Declension of zaraflâc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) zaraflâc | zaraflâcul | (niște) zaraflâcuri | zaraflâcurile |
genitive/dative | (unui) zaraflâc | zaraflâcului | (unor) zaraflâcuri | zaraflâcurilor |
vocative | zaraflâcule | zaraflâcurilor |
References
- zaraflâc in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN