vânătorie
Romanian
Etymology
vânător + -ie
Noun
vânătorie f (uncountable)
- hunting
Declension
declension of vânătorie (singular only)
singular | ||
---|---|---|
f gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (o) vânătorie | vânătoria |
genitive/dative | (unei) vânătorii | vânătoriei |
vocative | vânătorie, vânătorio |