vorbăreț
Romanian
Etymology
From vorbi + -ăreț.
Pronunciation
- IPA(key): /ˌvor.bəˈret͡s/
Adjective
vorbăreț m or n (feminine singular vorbăreață, masculine plural vorbăreți, feminine and neuter plural vorbărețe)
- talkative, chatty, loquacious
Declension
declension of vorbăreț
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | vorbăreț | vorbăreață | vorbăreți | vorbărețe | ||
| definite | vorbărețul | vorbăreața | vorbăreții | vorbărețele | |||
| genitive/ dative | indefinite | vorbăreț | vorbărețe | vorbăreți | vorbărețe | ||
| definite | vorbărețului | vorbăreței | vorbăreților | vorbărețelor | |||
Synonyms
- flecar, limbut, guraliv, gureș