veșmânt
Romanian
Etymology
From Latin vestīmentum.
Noun
veșmânt n (plural veșminte)
- vestment, garment, garb, dress, raiment
- (clerical) robes
- canonicals
Declension
declension of veșmânt
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) veșmânt | veșmântul | (niște) veșminte | veșmintele |
| genitive/dative | (unui) veșmânt | veșmântului | (unor) veșminte | veșmintelor |
| vocative | veșmântule | veșmintelor | ||
Synonyms
- haină
Related terms
- învește