autognozic
Romanian
Etymology
Borrowed from French autognostique.
Adjective
autognozic m or n (feminine singular autognozică, masculine plural autognozici, feminine and neuter plural autognozice)
- autognostic
Declension
Declension of autognozic
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | autognozic | autognozică | autognozici | autognozice | ||
definite | autognozicul | autognozica | autognozicii | autognozicele | |||
genitive/ dative | indefinite | autognozic | autognozice | autognozici | autognozice | ||
definite | autognozicului | autognozicei | autognozicilor | autognozicelor |
References
- autognozic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN