ușurință
Romanian
Etymology
ușor + -ință
Noun
ușurință f (plural ușurințe)
- ease
Declension
Declension of ușurință
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) ușurință | ușurința | (niște) ușurințe | ușurințele |
genitive/dative | (unei) ușurințe | ușurinței | (unor) ușurințe | ușurințelor |
vocative | ușurință, ușurințo | ușurințelor |