uscăcior
Romanian
Etymology
From uscat + -ior.
Adjective
uscăcior m or n (feminine singular uscăcioră, masculine plural uscăciori, feminine and neuter plural uscăciore)
- Diminutive of uscat
Declension
Declension of uscăcior
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | uscăcior | uscăcioră | uscăciori | uscăciore | ||
definite | uscăciorul | uscăciora | uscăciorii | uscăciorele | |||
genitive/ dative | indefinite | uscăcior | uscăciore | uscăciori | uscăciore | ||
definite | uscăciorului | uscăciorei | uscăciorilor | uscăciorelor |
Noun
uscăcior f pl (plural only)
Declension
declension of uscăcior (plural only)
plural | ||
---|---|---|
f gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (niște) uscăcior | uscăciorle |
genitive/dative | (unor) uscăcior | uscăciorlor |
References
- uscăcior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN