tăntălău
Romanian
Adjective
tăntălău m or n (feminine singular tăntălăă, masculine plural tăntălăi, feminine and neuter plural tăntălăe)
- Obsolete form of tontălău.
Declension
Declension of tăntălău
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | tăntălău | tăntălăă | tăntălăi | tăntălăe | ||
definite | tăntălăul | tăntălăa | tăntălăii | tăntălăele | |||
genitive/ dative | indefinite | tăntălău | tăntălăe | tăntălăi | tăntălăe | ||
definite | tăntălăului | tăntălăei | tăntălăilor | tăntălăelor |
References
- tăntălău in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN