tăia
See also: taia and taiâ
Romanian
Etymology
From Late Latin taliāre, present active infinitive of taliō, from Latin talea (“block, bar, cutting”). Compare Italian tagliare, French tailler, Friulian taiâ, Portuguese talhar, Spanish tajar.
Verb
a tăia (third-person singular present taie, past participle tăiat) 1st conj.
- to cut
Conjugation
conjugation of tăia (first conjugation, no infix)
| infinitive | a tăia | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | tăind | ||||||
| past participle | tăiat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | tai | tai | taie | tăiem | tăiați | taie | |
| imperfect | tăiam | tăiai | tăia | tăiam | tăiați | tăiau | |
| simple perfect | tăiai | tăiași | tăie | tăiarăm | tăiarăți | tăiară | |
| pluperfect | tăiasem | tăiaseși | tăiase | tăiaserăm | tăiaserăți | tăiaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să tai | să tai | să taie | să tăiem | să tăiați | să taie | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | taie | tăiați | |||||
| negative | nu tăia | nu tăiați | |||||
Derived terms
- tăiere
- tăietor
- tăios
- tăiș
Related terms
- tăietură