tăcător
Romanian
Etymology
From tăcea + -ător.
Adjective
tăcător m or n (feminine singular tăcătoare, masculine plural tăcători, feminine and neuter plural tăcătoare)
- quiet (about a person)
Declension
Declension of tăcător
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | tăcător | tăcătoare | tăcători | tăcătoare | ||
definite | tăcătorul | tăcătoarea | tăcătorii | tăcătoarele | |||
genitive/ dative | indefinite | tăcător | tăcătoare | tăcători | tăcătoare | ||
definite | tăcătorului | tăcătoarei | tăcătorilor | tăcătoarelor |
References
- tăcător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN