tută
Romanian
Noun
tută f (plural tute)
- Obsolete form of turtă.
Declension
Declension of tută
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) tută | tuta | (niște) tute | tutele |
genitive/dative | (unei) tute | tutei | (unor) tute | tutelor |
vocative | tută, tuto | tutelor |
References
- tută in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN