tutunar
Romanian
Etymology
From tutun + -ar.
Noun
tutunar m (plural tutunari)
- tobacconist
Declension
Declension of tutunar
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) tutunar | tutunarul | (niște) tutunari | tutunarii |
genitive/dative | (unui) tutunar | tutunarului | (unor) tutunari | tutunarilor |
vocative | tutunarule | tutunarilor |