turnișor
Romanian
Etymology
turn + -ișor
Noun
turnișor n (plural turnișoare)
- Diminutive of turn; small tower
Declension
Declension of turnișor
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) turnișor | turnișorul | (niște) turnișore | turnișorele |
| genitive/dative | (unui) turnișor | turnișorului | (unor) turnișore | turnișorelor |
| vocative | turnișorule | turnișorelor | ||