trăguș
Romanian
Etymology
From tragă + -uș.
Noun
trăguș n (plural trăgușe)
- Diminutive of tragă
Declension
Declension of trăguș
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) trăguș | trăgușul | (niște) trăgușe | trăgușele |
genitive/dative | (unui) trăguș | trăgușului | (unor) trăgușe | trăgușelor |
vocative | trăgușule | trăgușelor |
References
- trăguș in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN