trântoriță
Romanian
Etymology
trântor + -iță
Noun
trântoriță f (plural trântorițe)
- female equivalent of trântor
Declension
Declension of trântoriță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) trântoriță | trântorița | (niște) trântorițe | trântorițele |
| genitive/dative | (unei) trântorițe | trântoriței | (unor) trântorițe | trântorițelor |
| vocative | trântoriță, trântorițo | trântorițelor | ||