trânti
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic трѫтити (trǫtiti), from Proto-Slavic *trǫtiti.
Verb
a trânti (third-person singular present trântește, past participle trântit) 4th conj.
- to slam
- to throw down
Conjugation
conjugation of trânti (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a trânti | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | trântind | ||||||
| past participle | trântit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | trântesc | trântești | trântește | trântim | trântiți | trântesc | |
| imperfect | trânteam | trânteai | trântea | trânteam | trânteați | trânteau | |
| simple perfect | trântii | trântiși | trânti | trântirăm | trântirăți | trântiră | |
| pluperfect | trântisem | trântiseși | trântise | trântiserăm | trântiserăți | trântiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să trântesc | să trântești | să trântească | să trântim | să trântiți | să trântească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | trântește | trântiți | |||||
| negative | nu trânti | nu trântiți | |||||
See also
- doborî