tronuleț
Romanian
Etymology
From tron + -uleț.
Noun
tronuleț n (plural tronulețe)
- Diminutive of tron
Declension
Declension of tronuleț
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) tronuleț | tronulețul | (niște) tronulețe | tronulețele |
genitive/dative | (unui) tronuleț | tronulețului | (unor) tronulețe | tronulețelor |
vocative | tronulețule | tronulețelor |