troacă
Romanian
Etymology
From German Trok.
Noun
troacă f (plural troace)
- trough
Declension
Declension of troacă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) troacă | troaca | (niște) troace | troacele |
genitive/dative | (unei) troace | troacei | (unor) troace | troacelor |
vocative | troacă, troaco | troacelor |