tristă
Romanian
Etymology
From trist + -ă.
Noun
tristă f (plural triste)
- female equivalent of trist
Declension
Declension of tristă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) tristă | trista | (niște) triste | tristele |
genitive/dative | (unei) triste | tristei | (unor) triste | tristelor |
vocative | tristă, tristo | tristelor |