triangulație
Romanian
Etymology
From French triangulation
Noun
triangulație f (plural triangulații)
- triangulation
Declension
Declension of triangulație
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) triangulație | triangulația | (niște) triangulații | triangulațiile |
genitive/dative | (unei) triangulații | triangulației | (unor) triangulații | triangulațiilor |
vocative | triangulație, triangulațio | triangulațiilor |