transmițător
Romanian
Etymology
transmisie + -ător
Noun
transmițător n (plural transmițători)
- transmitter
Declension
Declension of transmițător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) transmițător | transmițătorul | (niște) transmițători | transmițătorile |
| genitive/dative | (unui) transmițător | transmițătorului | (unor) transmițători | transmițătorilor |
| vocative | transmițătorule | transmițătorilor | ||