atăgârțare
Romanian
Etymology
From atăgărța.
Noun
atăgârțare f (plural atăgârțări)
- hanging, suspension
Declension
Declension of atăgârțare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) atăgârțare | atăgârțarea | (niște) atăgârțări | atăgârțările |
genitive/dative | (unei) atăgârțări | atăgârțării | (unor) atăgârțări | atăgârțărilor |
vocative | atăgârțare, atăgârțareo | atăgârțărilor |
References
- atăgârțare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN