tioc
Romanian
Noun
tioc n (plural tiocuri)
- Obsolete form of toc.
Declension
Declension of tioc
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) tioc | tiocul | (niște) tiocuri | tiocurile |
genitive/dative | (unui) tioc | tiocului | (unor) tiocuri | tiocurilor |
vocative | tiocule | tiocurilor |
References
- tioc in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN