timpanal
Romanian
Etymology
Borrowed from French tympanal.
Adjective
timpanal m or n (feminine singular timpanală, masculine plural timpanali, feminine and neuter plural timpanale)
- tympanic
Declension
Declension of timpanal
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | timpanal | timpanală | timpanali | timpanale | ||
definite | timpanalul | timpanala | timpanalii | timpanalele | |||
genitive/ dative | indefinite | timpanal | timpanale | timpanali | timpanale | ||
definite | timpanalului | timpanalei | timpanalilor | timpanalelor |
References
- timpanal in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN