tigneluță
Romanian
Etymology
From tigneală + -uță.
Noun
tigneluță f (plural tigneluțe)
- Diminutive of tigneală
Declension
Declension of tigneluță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) tigneluță | tigneluța | (niște) tigneluțe | tigneluțele |
genitive/dative | (unei) tigneluțe | tigneluței | (unor) tigneluțe | tigneluțelor |
vocative | tigneluță, tigneluțo | tigneluțelor |
References
- tigneluță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN