ticăință
Romanian
Etymology
From ticăi + -ință.
Noun
ticăință f (plural ticăințe)
- misery, agony
Declension
Declension of ticăință
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) ticăință | ticăința | (niște) ticăințe | ticăințele |
genitive/dative | (unei) ticăințe | ticăinței | (unor) ticăințe | ticăințelor |
vocative | ticăință, ticăințo | ticăințelor |
References
- ticăință in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN