teribilist
Romanian
Etymology
From teribil + -ist.
Adjective
teribilist m or n (feminine singular teribilistă, masculine plural teribiliști, feminine and neuter plural teribiliste)
- eccentric
Declension
Declension of teribilist
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | teribilist | teribilistă | teribiliști | teribiliste | ||
| definite | teribilistul | teribilista | teribiliștii | teribilistele | |||
| genitive/ dative | indefinite | teribilist | teribiliste | teribiliști | teribiliste | ||
| definite | teribilistului | teribilistei | teribiliștilor | teribilistelor | |||
Noun
teribilist m (plural teribiliști)
- an eccentric person
Declension
Declension of teribilist
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) teribilist | teribilistul | (niște) teribiliști | teribiliștii |
| genitive/dative | (unui) teribilist | teribilistului | (unor) teribiliști | teribiliștilor |
| vocative | teribilistule | teribiliștilor | ||