tencuitor
Romanian
Etymology
tencui + -tor
Noun
tencuitor m (plural tencuitori)
- plasterer
Declension
Declension of tencuitor
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) tencuitor | tencuitorul | (niște) tencuitori | tencuitorii |
genitive/dative | (unui) tencuitor | tencuitorului | (unor) tencuitori | tencuitorilor |
vocative | tencuitorule | tencuitorilor |