atrițiune
Romanian
Etymology
Borrowed from French attrition.
Noun
atrițiune f (plural atrițiuni)
- attrition
Declension
Declension of atrițiune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) atrițiune | atrițiunea | (niște) atrițiuni | atrițiunile |
genitive/dative | (unei) atrițiuni | atrițiunii | (unor) atrițiuni | atrițiunilor |
vocative | atrițiune, atrițiuneo | atrițiunilor |