săbiuță
Romanian
Etymology
sabie + -uță
Noun
săbiuță f (plural săbiuțe)
- Diminutive of sabie; small sword
Declension
Declension of săbiuță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) săbiuță | săbiuța | (niște) săbiuțe | săbiuțele |
genitive/dative | (unei) săbiuțe | săbiuței | (unor) săbiuțe | săbiuțelor |
vocative | săbiuță, săbiuțo | săbiuțelor |