strățiuc
Romanian
Etymology
From strat + -uc.
Noun
strățiuc n (uncountable)
- Diminutive of strat
Declension
declension of strățiuc (singular only)
singular | ||
---|---|---|
n gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (un) strățiuc | strățiucul |
genitive/dative | (unui) strățiuc | strățiucului |
vocative | strățiucule |
References
- strățiuc in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN