strămoș
Romanian
Etymology
From stră- + moș.
Noun
strămoș m (plural strămoși)
- ancestor
Declension
declension of strămoș
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) strămoș | strămoșul | (niște) strămoși | strămoșii |
| genitive/dative | (unui) strămoș | strămoșului | (unor) strămoși | strămoșilor |
| vocative | strămoșule | strămoșilor | ||
Synonyms
- străbun
Antonyms
- descendent
- urmaș
Related terms
- strămoșesc
- strămoșește
See also
- străbunic