străinism
Romanian
Etymology
străin + -ism
Noun
străinism n (plural străinisme)
- foreignism
Declension
Declension of străinism
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) străinism | străinismul | (niște) străinisme | străinismele |
genitive/dative | (unui) străinism | străinismului | (unor) străinisme | străinismelor |
vocative | străinismule | străinismelor |