străinel
Romanian
Etymology
From străin + -el.
Adjective
străinel m or n (feminine singular străinelă, masculine plural străineli, feminine and neuter plural străinele)
- Diminutive of străin
Declension
Declension of străinel
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | străinel | străinelă | străineli | străinele | ||
| definite | străinelul | străinela | străinelii | străinelele | |||
| genitive/ dative | indefinite | străinel | străinele | străineli | străinele | ||
| definite | străinelului | străinelei | străinelilor | străinelelor | |||