străgăni
Romanian
Verb
a străgăni (third-person singular present străgănește, past participle străgănit) 4th conj.
- Obsolete form of tărăgăna.
Conjugation
conjugation of străgăni (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a străgăni | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | străgănind | ||||||
past participle | străgănit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | străgănesc | străgănești | străgănește | străgănim | străgăniți | străgănesc | |
imperfect | străgăneam | străgăneai | străgănea | străgăneam | străgăneați | străgăneau | |
simple perfect | străgănii | străgăniși | străgăni | străgănirăm | străgănirăți | străgăniră | |
pluperfect | străgănisem | străgăniseși | străgănise | străgăniserăm | străgăniserăți | străgăniseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să străgănesc | să străgănești | să străgănească | să străgănim | să străgăniți | să străgănească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | străgănește | străgăniți | |||||
negative | nu străgăni | nu străgăniți |
References
- străgăni in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN