strădalnic
Romanian
Etymology
From Serbo-Croatian stradalnik, from stradati (“to suffer”), from Proto-Slavic *stradati (“to suffer”).
Adjective
strădalnic m or n (feminine singular strădalnică, masculine plural strădalnici, feminine and neuter plural strădalnice)
- (dated) hardworking, diligent
Declension
Declension of strădalnic
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | strădalnic | strădalnică | strădalnici | strădalnice | ||
definite | strădalnicul | strădalnica | strădalnicii | strădalnicele | |||
genitive/ dative | indefinite | strădalnic | strădalnice | strădalnici | strădalnice | ||
definite | strădalnicului | strădalnicei | strădalnicilor | strădalnicelor |
Related terms
- strădui