strâmtoreală
Romanian
Etymology
From strâmtora + -eală.
Noun
strâmtoreală f (plural strâmtoreli)
- (obsolete) strait, gorge
Declension
Declension of strâmtoreală
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) strâmtoreală | strâmtoreala | (niște) strâmtorele | strâmtorelele |
genitive/dative | (unei) strâmtorele | strâmtorelei | (unor) strâmtorele | strâmtorelelor |
vocative | strâmtoreală, strâmtorealo | strâmtorelelor |
References
- strâmtoreală in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN