stricțiune
Romanian
Etymology
From French striction
Noun
stricțiune f (plural stricțiuni)
- constriction
Declension
Declension of stricțiune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) stricțiune | stricțiunea | (niște) stricțiuni | stricțiunile |
genitive/dative | (unei) stricțiuni | stricțiunii | (unor) stricțiuni | stricțiunilor |
vocative | stricțiune, stricțiuneo | stricțiunilor |