strejuire
Romanian
Noun
strejuire f (plural strejuiri)
- Obsolete form of străjuire.
Declension
Declension of strejuire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) strejuire | strejuirea | (niște) strejuiri | strejuirile |
genitive/dative | (unei) strejuiri | strejuirii | (unor) strejuiri | strejuirilor |
vocative | strejuire, strejuireo | strejuirilor |
References
- strejuire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN