stoler
Danish
Verb
stoler
- present of stole
Norwegian Bokmål
Noun
stoler m
- indefinite plural of stol
Verb
stoler
- present of stole
Romanian
Etymology
Borrowed from Ukrainian столяр (stoljar).
Noun
stoler m (plural stoleri)
- (obsolete) carpenter
Declension
Declension of stoler
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) stoler | stolerul | (niște) stoleri | stolerii |
genitive/dative | (unui) stoler | stolerului | (unor) stoleri | stolerilor |
vocative | stolerule | stolerilor |
References
- stoler in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN