spusătură
Romanian
Etymology
From spus + -ătură.
Noun
spusătură f (plural spusături)
- a saying
Declension
Declension of spusătură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) spusătură | spusătura | (niște) spusături | spusăturile |
genitive/dative | (unei) spusături | spusăturii | (unor) spusături | spusăturilor |
vocative | spusătură, spusăturo | spusăturilor |